Treci la conținut

Verb + to-infinitive și infinitivul de scop în engleză

Nivelul Pre-Intermediate · CEFR A2+ → B1 · Verb + to-infinitive; infinitive of purpose

În limba engleză, atunci când legi două acțiuni între ele sau explici de ce faci un anumit lucru, folosești foarte des forma de to-infinitive (infinitivul cu particula „to”). Această structură este indispensabilă la serviciu și în viața de zi cu zi: o folosești când iei decizii, când planifici proiecte sau când motivezi o acțiune. În această lecție vei învăța verbele care cer to-infinitive și modul corect de a exprima scopul, evitând capcanele frecvente de traducere din română.

Ce este structura „Verb + to-infinitive”

Atunci când un verb este urmat direct de o altă acțiune, al doilea verb apare adesea la forma de to-infinitive (adică to + forma de bază a verbului: to go, to buy, to send).

În engleză, primul verb este cel care dictează forma celui de-al doilea. Verbele care cer to-infinitive exprimă de obicei planuri, decizii, intenții, promisiuni sau dorințe orientate spre viitor. Printre cele mai comune se numără: want, need, decide, plan, hope, promise, agree, refuse, offer, learn, manage și afford.

  • We decided to postpone the client meeting until Friday.Am decis să amânăm ședința cu clientul până vineri.
  • The developers agreed to fix the critical bug today.Dezvoltatorii au fost de acord să rezolve eroarea critică astăzi.
  • She hopes to get promoted to senior designer soon.Ea speră să fie promovată în curând ca designer senior.
  • The courier promised to deliver the package by 2 PM.Curierul a promis să livreze coletul până la ora 14:00.

Infinitivul de scop (Infinitive of purpose)

Infinitivul de scop răspunde la întrebarea „De ce faci această acțiune?”. În limba română folosim adesea „pentru a face” sau „ca să fac”, însă în engleză este suficient să pui doar „to + verb”.

Aceasta este cea mai naturală și directă modalitate de a exprima intenția unei acțiuni. În contexte formale sau de afaceri, poți întâlni și varianta „in order to” sau „so as to”, dar în comunicarea zilnică simplul „to” este cel mai răspândit.

  • I called the pharmacy to ask about the prescription.Am sunat la farmacie pentru a întreba despre rețetă.
  • He went to Germany to attend an international medical conference.A plecat în Germania ca să participe la o conferință medicală internațională.
  • Click on this link to download the invoice.Apasă pe acest link pentru a descărca factura.
Lucrează această temă cu un profesor

Lecție individuală online, 50 de minute — 250 lei. Prima lecție e gratuită.

Programează lecția de probă

Cum formăm propozițiile negative și întrebările

Pentru a nega cel de-al doilea verb dintr-o structură cu infinitiv, așezi cuvântul „not” direct în fața lui „to”: not + to-infinitive. Nu folosi auxiliarul don't sau didn't în fața infinitivului.

Dacă vrei să negi primul verb, aplici regulile standard ale timpului respectiv (de exemplu: don't want, didn't decide). În întrebări, auxiliarul (do, does, did, will) trece în fața subiectului, afectând doar primul verb.

  • We decided not to sign the contract with that supplier.Am decis să nu semnăm contractul cu acel furnizor.
  • I will try not to make any mistakes in the report.Voi încerca să nu fac nicio greșeală în raport.
  • Did you manage to contact the warehouse manager?Ai reușit să iei legătura cu managerul depozitului?

Greșeli frecvente la vorbitorii de limba română

Cea mai întâlnită greșeală vine din traducerea directă a expresiei „pentru a face”. Vorbitorii de română tind să spună „for to do” sau „for doing” atunci când explică scopul unei acțiuni concrete.

O altă capcană este omiterea particulei „to” după verbe care o cer obligatoriu (cum ar fi want, need sau plan) sau plasarea incorectă a negației la infinitiv.

  • ✗ I opened the app for check the sales. ✓ I opened the app to check the sales.Pentru a exprima scopul unei acțiuni folosim to-infinitive, nu prepoziția „for” urmată de verb.
  • ✗ She went abroad for improving her English. ✓ She went abroad to improve her English.Când o persoană face ceva cu un scop anume, folosim „to + verb”, nu „for + -ing”.
  • ✗ The doctor told me to don't worry. ✓ The doctor told me not to worry.Negația se formează punând „not” înaintea particulei „to”, niciodată cu auxiliarul „don't”.

Diferența dintre „to + verb” și „for + substantiv”

Pentru a nu te mai întreba niciodată când folosești „to” și când folosești „for”, aplică o regulă simplă legată de partea de vorbire care urmează.

Folosești „to” atunci când urmează o acțiune (un verb). Folosești „for” atunci când urmează un lucru, un eveniment sau o persoană (un substantiv sau pronume).

  • I went to the store to buy some coffee.Am mers la magazin să cumpăr cafea (buy este un verb, deci folosim to).
  • I went to the store for some coffee.Am mers la magazin după/pentru niște cafea (coffee este un substantiv, deci folosim for).
  • They called a meeting to discuss the budget.Au convocat o ședință pentru a discuta bugetul.
  • They called a meeting for a budget discussion.Au convocat o ședință pentru o discuție despre buget.

Truc util pentru memorare

Dacă ești tentat să traduci din română „pentru a...” prin „for”, oprește-te o secundă și pune întrebarea: „Urmează o acțiune?”. Dacă răspunsul este da, pune automat „to”.

Gândește-te la particula „to” ca la o săgeată (→) îndreptată spre acțiunea pe care vrei să o realizezi: I log in → to check the dashboard. Want → to learn. Decide → to buy.

Exerciții pentru această temă

Tema se studiază în lecțiile fiecărui curs al nostru — alege-l pe cel mai apropiat de munca ta:

Întrebări și răspunsuri

Pot folosi „in order to” în loc de simplul „to”?

Da, „in order to” înseamnă exact același lucru și este complet corect. Este însă mai formal, fiind folosit adesea în documente oficiale, e-mailuri de afaceri sau instrucțiuni scrise. În conversațiile zilnice, simplul „to” este mult mai natural.

De ce după unele verbe punem -ing și după altele to-infinitive?

În engleză, fiecare verb are un tipar propriu (verb patterns). Verbele orientate spre planuri, decizii și obiective viitoare (decide, plan, hope, want) cer de regulă to-infinitive, în timp ce verbele care exprimă trăiri, atitudini sau acțiuni deja experimentate (enjoy, avoid, finish) cer gerunziu (-ing).

Când este corect să spun „for + verb-ing”?

Structura „for + -ing” se folosește doar pentru a descrie destinația sau funcția generală a unui obiect, nu intenția imediată a unei persoane. De exemplu: „This knife is used for cutting bread” (funcția cuțitului), dar „I took a knife to cut the bread” (scopul acțiunii mele).

Toate temele nivelului Pre-Intermediate →